Fiecare vizită pe care o fac la mănăstirea Căpriana stă sub semnul amintirilor frumoase: aici s-a nevoit timp de cîțiva ani unchiul meu, schimonahul Gavriil (Bulat): 1932-2009.
Practic fiecare pas pe care-l fac prin incinta acestui minunat așezămînt monahal, îmi amintește de el. A fost, se spune, un călugăr harnic, smerit și taciturn. Un bun gospodar. S-a ocupat într-o perioadă și de pivnițele mănăstirii. Era și un grădinar iscusit. Așa mi-l amintesc și eu. Dar de data asta nu despre unchiul meu va fi vorba. Ci de duhul risipitor al locului. Acesta face ca lucrurile bune să alterneze cu unele de-a dreptul inutile, cum este și amplasarea acestei statuiete de inspirație apuseană...ca să nu mai vorbesc de multele panglici întinse de-a jur-împrejurul stăreției, care restricționează accesul celor care vizitează mănăstirea. Nu am mai văzut nicăieri așa ceva, la nicio altă mănăstire, nici în străinătate, nici în Sfîntul Munte. Să fie o invenția mai deosebită a celor care conduc acest așezămînt? Nici guvernele nu au astfel de însemne de restricție de circulație...
În fine, fiecare bordei cu al său obicei! Dar parcă ăsta nu face parte din Trupul Bisericii. Dumnezeu să judece lucrurile, noi nu putem decît să formulăm întrebări. Răspunsurile pot sosi și mai tîrziu.
După săpătăturile arheologice și lucrările de restaurare, care au durat mai mult de un deceniu, așezămîntul pare să-și fi căpătat liniștea și ritmul firesc al slujbelor și rugăciunilor. E un loc încărcat de istorie, de mărturii grăitoare, legat și de numele ierarhului Gavriil Bănulescu Bodoni, acum canonizat.
Osemintele sale lumești s-au odihnit pînă la canonizare în coasta bisericii vechi a mănăstirii, iar acum s-au mutat în incinta locașului, pregătindu-se pentru acestea o raclă specială. La poalele zidului se mai conservă construcția în rizalit, care adăpostea mormîntul, precum și piatra tombală. Sfîntul însă s-a mutat în biserică. Este prima canonizare în Moldova care a îmbogățit menologul Ortodoxiei, căreia îi vor urma și altele. Dar e un lucru deosebit și întăritor pentru sufletele credincioase faptul, că această cunună a sfinților Moldovei se îmbogățește anume aici, la Căpriana - străveche vatră monahală pe pămînturile istorice ale vechii Moldovei.
Să tragem nădejde și să ne rugăm Bunului și Milostivului Dumnezeu să ne dea discernămînt, gînduri chibzuite, fapte jertfelnice față de cei de lîngă noi, și cu rugătorul din ceruri, care este Sfîntul Gavriil de la Cărpiana, să apucăm cu toții un locșor în Împărăția Lui cea pentru toți încăpătoare!